Briefing de presă susţinut de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul şedinţei de Guvern
Fără îndoială că vă imaginaţi că a fost o discuţie laborioasă, complicată, pe măsura deciziei pe care trebuia să o luăm. O decizie importantă, spun eu, prin prisma faptului că poate să modifice în mod substanţial mersul României, după o lungă perioadă de creştere economică şi de creştere a bunăstării, către criză economică. Am dorit să luăm o decizie care să permită României să continue pe acest drum pozitiv pentru că mi se pare absolut firesc ca aceste eforturi de ani de zile şi mai cu seamă în ultimii patru ani, care s-au soldat cu consecinţe economice în ceea ce înseamnă puterea de cumpărare a cetăţenilor, să nu fie năruite de o decizie greşită.
Nu mi-am schimbat punctul de vedere. Şi punctul de vedere al Guvernului este să nu punem în aplicare această lege pentru că nu vreau ca, după un parcurs fericit, România să se îndrepte din nou către criză economică, inflaţie, devalorizarea monedei naţionale. O astfel de măsură fără suport economic nu face decât să reaprindă inflaţia şi să ducă la devalorizarea monedei naţionale, lucru care ar însemna năruirea acestei iluzii după o foarte scurtă perioadă de timp.
Vreau să subliniez că pentru ceea ce înseamnă categoria profesorilor din care am făcut parte, nu am pregetat în aceşti patru ani să iau măsurile pe care le-am considerat necesare, întotdeauna în consultare cu partenerii sociali, pentru majorarea veniturilor lor, în aşa fel încât veniturile să ţină seama de importanţa socială a profesiei lor.
Ne-am ţinut de cuvânt şi în aceşti patru ani am majorat salariile cu 93%, în termeni reali 59% mai exact. Am să vă dau la sfârşit, prin grija Cameliei Spătaru, două grafice, dintre care unul indică variaţia salariilor în funcţie de inflaţie, cum au evoluat până în 2005 salariile pas în pas cu inflaţia. Nu era nici un fel de majorare reală. Şi ce s-a întâmplat din 2005, din momentul în care inflaţia a rămas în urmă, la un nivel coborât, şi salariile au crescut în mod real, şi, deci, puterea de cumpărare.
Această majorare de 50% a fost decisă de o parte a clasei politice, în Parlament. Subiectul de dezbatere publică au devenit profesorii şi regret, pentru că nu mi se pare firesc ca să se folosească de acest subiect mulţi politicieni, ca subiect de dispută politică în preajma campaniei electorale.
Pe de altă parte, nu aş vrea să credeţi că Guvernul este întotdeauna lupul cel rău şi avem zâna cea bună care vine şi dă ceva. Dă ceva, dar nu ştim cum dă pentru că întotdeauna ar trebui să ne punem întrebarea şi cum reuşeşte să transforme în ceva fără să aibă bagheta fermecată. Zâna aceasta cea bună nu poate să facă chiar minuni. Nu suntem în domeniul poveştilor, stimaţi reprezentanţi ai presei. Vreau să fiu foarte clar şi serios. Am folosit o metaforă, dar trebuie să înţelegem că suntem totuşi pe pământ şi nu suntem în domeniul basmelor.
Nici Parlamentul, când a făcut dezbaterea, şi nici preşedintele, când a promulgat legea, nu au indicat sursele de finanţare pentru această majorare spectaculoasă a salariilor. Au spus: am auzit că sunt bani, pur şi simplu, fără să aibă habar despre ce vorbesc. Sigur că bugetul are bani, dar nu putem să cheltuim toţi banii bugetului pe salarii. Nu există în nici o ţară din lume o cheltuire iresponsabilă a tuturor banilor pe salarii.
Ne-am angajat la programe importante de investiţii şi de aceea, astăzi, am hotărât să cerem sindicatelor din fiecare judeţ să indice autorităţilor locale care sunt obiectivele de investiţi la care doresc să renunţe. Prin urmare, fie că vorbim de grădiniţe, şcoli, licee, campusuri şcolare, şcoli de arte şi meserii, universităţi să ne indice la care se renunţă, care investiţii le anulăm, care investiţii în curs nu le mai continuăm, care lucrări de reparaţii, modernizări şi dotări nu le mai facem. Şi, în acelaşi rând, am cerut Ministerului de Interne, prin prefecţi, să culeagă de la autorităţile locale punctul lor de vedere. Ce doresc autorităţile locale, primarii, consiliile locale, dacă sunt de acord cu anularea acestor investiţii. Şi nu în ultimul rând, vreau să ne spună comitetele de părinţi din şcoli dacă ele consideră aceste măsuri de anulare a investiţiilor oportune. Pentru a pune capăt acestei dezbateri iraţionale. Luăm banii de la investiţii şi îi trecem la salarii. Ca şi când învăţământul românesc nu ar avea nevoie de o infrastructură modernă.
Am să vă dau al doilea element, al doilea grafic, care o să vă arate cum evoluează investiţiile începând din anul 2005, la ce cote deranjante s-au situat până în 2005, inclusiv în timpul mandatului d-nei Ecaterina Andronescu, care îşi imaginează că şcoala se face numai cu salarii. Nu se face numai cu salarii. Se face şi cu salarii, dar se mai face şi cu o infrastructură solidă care să permită realizarea unui proces educaţional modern.
Îmi pare rău că cifrele pe care le-am dat, inclusiv cele pe care le-am trimis preşedintelui ţării nu au fost luate în seamă. Îmi pare foarte rău, pentru că aceste cifre argumentau solid care ar fi impactul legii asupra economiei. Preşedintele nu numai că nu le-a luat în seamă, dar le-a şi luat în derâdere, spunând că este vorba de o manipulare şi o exagerare. Am să vă dau două exemple.
În scrisoarea pe care am trimis-o preşedintelui am spus că aceste măsuri vor duce la diminuarea rating-ului de ţară. Din păcate, ieri, agenţia Standard & Poor's a diminuat rating-ul de ţară al României. Nu este singurul lucru care s-a întâmplat. Am vorbit despre riscul unor consecinţe negative asupra economiei. În ziua în care preşedintele a promulgat legea, cursul leului s-a deteriorat imediat şi bursa a trebuit să fie închisă. Nu sunt exagerări, ci au fost aprecieri obiective asupra impactului asupra economiei. Nu cred că am exagerat cu nimic în ceea ce am spus, după cum nu am exagerat când am spus că la anul nu vom mai putea avea acelaşi ritm de creştere economică.
Iată ce spunea astăzi viceguvernatorul Băncii Naţionale: calculele BNR indică o creştere economică de 4,6% în 2009 faţă de ceea ce avem anul acesta. Nu putem să afirmăm că decizia pe care trebuie să o luăm nu are legătură cu criza financiară internaţională. Pe 7 noiembrie, la Bruxelles, va avea loc o reuniune a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor Uniunii Europene în care se va discuta, din nou, despre efectele crizei financiare şi economice. Nu ştiu cum vom explica noi, în condiţiile în care toate ţările introduc măsuri de austeritate, că noi cheltuim în plus cu 50% pe salariile unor categorii de bugetari. La ultima reuniune la care am fost la Bruxelles am discutat cu câţiva colegi şi când le-am spus despre acest lucru au rămas fără cuvinte. Aşa ceva nu s-a pomenit nicăieri într-o ţară cu o economie cât de cât performantă şi aşezată.
Nu sunt de principiu împotriva majorării salariale. În timpul mandatului meu am spus şi vreau să mai repet: am avut creşteri substanţiale la toate categoriile de salariaţi bugetari, inclusiv la cele din învăţământ, cu cifrele pe care le-am menţionat.
Astăzi, ceea ce am decis printr-o Ordonanţă de Urgenţă este lucrul următor: Ordonanţa stabileşte ca termen de aplicare a legii luna aprilie 2009. De ce? Pentru că orice majorare a salariilor trebuie făcută gradual. Ca atare, de la 1 octombrie intră în plată salariile majorate în domeniul învăţământului cu 9%, conform negocierilor pe care le-am avut anul acesta cu sindicatele. A doua treaptă de majorare, 6% - la 1 aprilie 2009, 9% - la 1 octombrie. Nu se adună cei doi coeficienţi, ci se înmulţesc: 1,05 cu 1,09. Şi o să vedeţi cât vă dă. De la 1 ianuarie 2009, conform prevederilor bugetului pe care l-am discutat şi aprobat astăzi în şedinţă şi despre care am vorbit şi în şedinţa de săptămâna trecută, anvelopa salarială pentru zona bugetară creşte în medie cu 10%. Acest lucru va permite majorări consistente începând cu 1 ianuarie 2009, inclusiv pentru sectorul bugetar, mă refer la învăţământ.
Legea de salarizare a sectorului bugetar şi a învăţământului - aceste majorări care urmează să fie aplicate, eventual din aprilie, sunt legate de două elemente: legea de salarizare unitară a sistemului bugetar şi performanţă, competenţă, eficienţă şi calitate în realizarea actului didactic. Da, salarii mărite, dar legate de performanţă, de reforma sistemului educaţional.
Cu puţin timp în urmă am avut două runde de discuţii: prima cu partenerii sociali, confederaţii sindicale. În urma acestei discuţii, confederaţiile sindicale au insistat foarte mult pe elaborarea unei legi de salarizare unitare, pentru întreg sistemul bugetar, în aşa fel încât discrepanţele, distorsiunile care s-au produs în sistem să fie corectate. Am făcut pasul următor şi am invitat partidele politice parlamentare pentru a realiza un acord de principiu, care să garanteze partenerilor sociali că acesta este un proiect prioritar, şi în funcţie de rezultatul alegerilor, majoritatea viitoare să realizeze acest pachet, această lege, într-un termen rezonabil. Ieri, la ora 15.00, Comisia care a inclus reprezentanţii partidelor, mai puţin PD-L, din păcate, s-a reunit pentru a discuta şi a pune clar bazele principiilor care trebuie să guverneze viitoarea lege de salarizare a sistemului bugetar. Şi există, din informaţiile pe care mi le-a dat doamna ministru Câmpeanu, un consens asupra acestor principii pe care va trebui construită legea. Inclusiv un principiu care să lege creşterea salarială de performanţa economică.
Este absolut firesc să lăsăm viitoarei majorităţi, viitorului Parlament şi viitorului Guvern să decidă în privinţa politicilor salariale pentru exerciţiul financiar 2009, pe baza rezultatelor care vor fi obţinute de partide în alegerile din acest an, dar şi pe baza formulei politice care se va degaja. Este complet anormal ca Guvernul actual să angajeze setul de politici salariale pentru viitorul Guvern. Eu vă pot spune următorul lucru: dacă viitorul Parlament şi viitorul Guvern vor lua în dezbatere această Ordonanţă, fără presiunea electorală care există astăzi, s-ar putea să chibzuiască mult mai înţelept, mai la rece, cu grijă pentru viitor, ţinând cont şi de eventualele efecte pe care le arată criza economică în privinţa aplicării sau non-aplicării acestei măsuri. În funcţie de realităţile economice şi cu toată responsabilitatea, nu cu lipsa de responsabilitate a celor care sunt astăzi în Opoziţie.
În acest fel, dăm posibilitatea ca o măsură extrem de importantă şi cu consecinţe aproape de necalculat asupra economiei să fie luată într-un context mult mai calm decât cel de acum, cu responsabilitate mai mare şi în cadrul mai larg al angajării unui nou Buget şi al unei noi politici salariale. Cam acestea legate de Ordonanţa referitoare la majorarea salariilor din Educaţie.
Nu au fost afectate sectoarele prioritare: Educaţia, Sănătatea, Infrastructura sau Mediul.
Reporter: Domnule Prim-Ministru, cum veţi cuantifica performanţa şi calitatea în actul didactic ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Aceasta este ceea ce ar trebui să facă pachetul de legi de reformă a învăţământului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării are un astfel de pachet de legi. La nivelul preşedinţiei există de asemenea o strategie care include asemenea elemente. Ca peste tot în lume, trebuie să înţelegem că profesorii nu sunt toţi la fel. Nu sunt de părere că toţi profesorii sunt slabi. Din contră. Consider că cea mai mare parte a profesorilor sunt de calitate, iar calitatea şi performanţa trebuie remunerate. Nu sunt pentru un sistem egalitar. Nu sunt pentru un sistem care să premieze vechimea în post. Nu vârsta este elementul decisiv. Performanţa se poate obţine şi la o vârstă tânără. Viitorul pachet legislativ trebuie să stabilească aceste lucruri, care sunt discutate de multă vreme. Ceea ce mă bucură este faptul că sindicatele sunt de acord cu aceste lucruri. Sunt convins că se vor putea pune în aplicare criterii de apreciere şi de diferenţiere a calităţii actului didactic.
Reporter: Ordonanţa de Urgenţă de care aţi amintit puţin mai devreme a fost deja aprobată, sau aşteptaţi să fie publicată legea majorării salariale în Monitorul Oficial ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Aceste lucruri se întâmplă simultan, dar din moment ce legea a fost deja votată de Parlament - ştim conţinutul ei - noi ne-am pregătit şi mai mult, deoarece este sigur că joi va fi publicată Ordonanţa, care astăzi a fost adoptată în şedinţa de Guvern.
Reporter: Este prevăzută şi o anume sumă pentru majorările salariale eventuale, acordate după aprilie 2009 ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să repet ceea ce am spus pentru că bănuiesc că nu am fost suficient de clar. Am spus aşa: anvelopa salarială pentru anul 2009 permite o majorare în medie a salariilor bugetarilor cu 10% pe întreg anul.
Reporter: Să înţeleg că dacă la 1 aprilie 2009 veţi fi totuşi premier, nu veţi majora salariile profesorilor cu 50% ?
Călin Popescu-Tăriceanu: O să repet până o să se înţeleagă. O majorare cu 50% nu este sustenabilă. Se poate avea în vedere o majorare în trepte. Dacă în patru ani de zile am reuşit 93% majorare salarială nominală, în condiţiile unei performanţe economice deosebite, vom vedea ce putem să realizăm în următorii patru ani în funcţie de performanţa economică a României. Nimeni nu poate să garanteze în momentul de faţă că România va avea posibilitatea să crească salariile în următorii patru ani cu 100% sau 50%. Va trebui să vedem. Este un moment foarte delicat pe care va trebui să-l înţelegem. România nu este izolată, ci este puternic interconectată cu celelalte economii. În funcţie de dimensiunea crizei economice mondiale va depinde într-o măsură importantă şi performanţa noastră economică. Ceea ce îmi doresc este ca România să reuşească o creştere economică cu mult peste media ţărilor europene. Prognozele noastre sunt însoţite de diverse aprecieri. Banca Naţională face şi ea o apreciere privind creşterea economică pentru anul viitor. Dacă nu vom mai avea 8% creştere economică şi vom avea 5%, acelaşi lucru se va întâmpla în transferul de bunăstare către cetăţean, dar tot va exista o resursă economică care să permită majorarea salariilor. Eu nu vin să vând aici iluzii şi să spun că se poate face. Cel mai probabil e că o astfel de creştere nu este sustenabilă. O majorare salarială de 10%, în condiţiile unei inflaţii cu o singură cifră, este un lucru important. Trevuie să înţelegeţi puţin unde suntem noi, cât de nerealişti suntem şi ce se întâmplă în ţările din vest. Nu mai ştiu dacă în Germania, dar într-una din ţările mari ale UE, a fost o lungă negociere între patronate şi sindicate, care în final a dus la câştig pentru sindicate. În loc de 3,2% majorare salarială au obţinut 3,4%, adică 0,2% în plus. Acolo, această regulă elementară care spune că majorarea salarială este clar legată de creşterea productivităţii este respectată. Numai la noi oamenii îşi imaginează că depinde de bunăvoinţa unei persoane sau alteia, dar nu depinde. Depinde de performanţa economică.
Reporter: De fapt Ordonanţa prevede anularea legii şi nu amânarea aplicării acesteia ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Ordonanţa prevede posibilitatea aplicării legii începând cu luna aprilie a anului 2009.
Reporter: S-a găsit deasemenea o soluţie de blocare în ce priveşte majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am discutat acest lucru pentru că această lege nu prevede aplicabilitate imediat. Este timp până la momentul aplicării, adică până la 1 ianuarie, pentru actualul Guvern sau viitorul Guvern să decidă.
Reporter: Există posibilitatea ca Guvernul pe care îl conduceţi să nu ia o decizie în această privinţă ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Există orice posibilitate.
Reporter: Domnule Prim-Ministru, consideraţi că oricât de clar ar fi expozeul dumneavoastră, el va fi perceput ca atare? Mă refer la sindicate şi clasa politică, sau chiar profesori şi oamenii de rând.
Călin Popescu-Tăriceanu: Vă referiţi la termenii tehnici sau la intenţie? Nu ştiu la ce vă referiţi.
Reporter: Mă refer, exact cum aţi explicat dumneavoastră, pe înţelesul tuturor, că această măsură este una care poate fi păguboasă pe termen lung din punct de vedere economic, şi nu numai economic.
Călin Popescu-Tăriceanu: S-ar putea. Nu toată lumea doreşte să înţeleagă. Este lesne de înţeles că asemenea majorări salariale sunt absolut de domeniul fantasticului. Mă refer la o majorare decisă într-un moment. Dacă vorbim de 50% majorare în timp, atunci ea poate fi discutată şi poate fi acceptată. Dacă discutăm de o majorare a salariilor de 50% în doi ani sau în trei ani este o discuţie la care pot să particip. Dacă cineva însă îmi spune că vreo economie suportă o majorare a salariilor bugetarilor - 1.400.000 de bugetari - de pe o zi pe alta atunci discutăm degeaba. Este o discuţie inutilă şi la care cei mai buni economişti oricâte argumente ar aduce nu pot să îi lamurească pe cei care nutresc această convingere. Nu este o chestiune de decizie politică. Imaginaţi-vă că mâine Parlamentul votează următoarea lege: că românii pot să meargă în Cosmos. Ce credeţi că se întâmplă dacă a votat Parlamentul? Avem o lege că putem să zburăm în Cosmos. Putem să zburăm în Cosmos? Răspunsul este NU. Cam aşa este cu legea asta. De unde să găsim aceste resurse? Se vine cu soluţii de genul acesta: tăiem investiţiile. Păi cum să tăiem investiţiile? Ce facem? Facem o lege a bugetului care să prevadă numai salarii? Asemenea aberaţii am mai auzit. În Parlamentul României, la începutul anilor 90, un domn - nu vreau să îi dau numele acum că intru în dispute inutile - a venit cu următoarea sugestie: să aducem la fiecare român câte doi chinezi care să lucreze pentru el. Vă dau cuvântul meu de onoare. Luaţi dezbaterile parlamentare şi o să vedeţi asemenea nebunii. Şi aceasta este din aceeaşi categorie. Toţi românii să stea acasă, aducem doi chinezi care să lucreze la câte un român. Şi a fost dezbatere. Îmi pare rău că duc discuţia în această zonă, dar o fac pentru a se înţelege. Ce interes ar avea actualul Guvern şi Tăriceanu ca preşedinte al PNL să se opună? Şi pe mine mă aşteaptă alegerile, şi pe colegii mei din partid. Ar trebui să spunem, sigur domnilor, după principiul „după noi potopul". Ştiu foarte clar că după o asemenea măsură în România se instalează o completă degringoladă în domeniul economic. Şi vedeţi deja ce s-a întâmplat numai la anunţul unei asemenea măsuri. "Standard & Poor's" ne degradează. Fondul Monetar - probabil aţi văzut scrisoarea care a apărut astăzi- spune foarte clar că asemenea măsură trebuie regândită. Nu pot să ne spună exact să anulăm măsura. Oricine are puţină înţelegere, ştie despre ce este vorba. Uitaţi-vă la aceste semnale. Noi parcă suntem autişti. Nu noi, nu eu, ceilalţi. Aceasta este situaţia şi singurul obiectiv sunt alegerile. Alergăm după voturi. Oamenii care vor vota această chestiune peste câteva luni îşi vor da seama că este o mare greşeală.
Reporter: Deci, oricât aţi explica ei nu vor înţelege ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Unii nu vor să înţeleagă. Eu cred că foarte mulţi au înţeles. Din păcate sunt unii care nu au interesul să arate că au înţeles. Unii de teapa lui Boc şi alţii, nici măcar nu înţeleg, pentru că este puţin cam complicat pentru ei.
Reporter: Având în vedere estimările BNR, aţi rămas în proiectul de Buget cu estimarea creşterii economice de 6 procente?
Călin Popescu-Tăriceanu: Aşa a rămas. Acestea sunt cifrele. Conform legii Bugetului, creşterea economică este o cifră avansată de Institutul Naţional de Prognoză. Nu este o cifră care să reflecte capriciul cuiva sau al Ministerului de Finanţe. Este o cifră bazată pe evaluări serioase. Aceste evaluări pot suferi modificări în decursul timpului. Acum un an de zile nu se putea prevedea această criză economică de amploare din toată lumea. Ca atare, toţi au fost nevoiţi să-şi revizuiască bugetele, să le pună în acord cu realităţile economice. Şi noi am considerat că anul viitor creşterea economică va fi mai redusă faţă de cea de anul acesta, unde vom avea între 8 şi 9%. Ca atare, am diminuat estimările la 6%. S-ar putea însă ca în lunile care urmează să fim nevoiţi să reevaluăm anumite prognoze pe care s-a construit inclusiv proiectul de Buget. Nu ştiu. Eu mi-aş dori să nu fie cazul.
Reporter: Să înţeleg din ceea ce aţi declarat puţin mai devreme că decizia "Standard & Poor's" este îndreptăţită?
Călin Popescu-Tăriceanu: În legătură cu "Standard & Poor's" am multe rezerve, dar nu vreau să le exprim aici.
Vă mulţumesc foarte mult.
Citeste mai departe
Discurs la investirea guvernului Marii Coaliţii de Stânga PD-L-PSD
Discurs la investirea guvernului Marii Coaliţii de Stânga PD-L-PSD
Inca o victorie pentru Tariceanu. PNL castiga ambele dezbateri
Opinii
Bravo Caline , ai dovedit ca ai ceva in pantaloni ! Cu riscul pierderii popularitatii ai respins o lege promulgata in parlament de niste iresponsabili si acceptata de presedinte care arunca efectiv romania in adanca criza economica !
In conditiile in care unele tari se pregatesc sa reduca salariile , in romania acestea urmau sa creasca cu peste 50% . Toatala inconstienta!!
Mult Succes !
Domnule Tariceanu pana mai de curand am fost un sustinator a lui Traian Basescu,de fapt al omului creat de Felix Tataru.
3 membrii ai familiei mele lucreaza in invatamant si normal ca ma bucura cresterea salariala a lor,dar nu cu orice scop.
Sincer pana mai de curand nu eram un sustinator al dumneavoastra,dar acum nu pot sa spun decat ca va respect,stimez si apreciez ceea ce ati facut.
Cu riscul pierderii unui foarte mare capital politic(electoral),v-ati sustinut convingerile,ceea ce cred eu este foarte greu.
Nu concep cum cineva poate pune in pericol economia nationala de dragul unui vot in plus,pentru mine tara asta nu mai are presedinte.
Imi pare rau ca abea acum am realizat pe cine am votat.
Tin sa va mai spun ca toti studentii politehnici din anii terminali(dintre care fac si eu parte) sunt alaturi de decizia dumneavoastra.
Felicitari Domnule Tariceanu!!!
in privinta salariilor sunt de acord cu ce se intampla, cu toate ca poate ar fi bani de salarii asta nu are importanta, e normal daca se maresc la profesori trebuiesc marite si celelalte capitole salariale, dar nu asta vreau sa subliniez, ci vreau sa subliniez toate furaciunile facute de guvern in astia 4 ani de guvernare, nu sunt aici pentru ca tin cu cineva, este o opinie proprie, sa ne zica si noua dl tariceanu cum se poate intr-o Romanie asa bogata salariu minim sa fie 540RON??? daca oricare politician se poate descurca cu banii astia sincer i-as da o medalie pe care am castigat-o cu greu nu stand pe scaun ridicand mana in timp ce dorm. in primul rand ar trebui sa stea si profesorii pe salariu minim pe economie apoi sa vorbeasca de neajunsuri, si stiu din proprie experienta ce fac profesorii in ziua de azi. Iar cu OUG data pentru calculatoare sa poata primi cei de a 9a si a10a este o mare frauda si o mare discriminare, intai ar trebuie sa ii preocupe clasele inferioare, cei care nu au posibilitati financiare, nu sa ii prosteasca mai rau cu internetul. in ultimul rand sunt curios daca tot si-a facut dl tariceanu blog daca ne-ar si raspunde la intrebari, as avea vreo 3-4 capitole.
Sunt asistent universitar in cadrul Univ Galati. Cum credeti ca se poate trai cu un salariu de 1100 RON pe o luna in conditiile in care suntem obligati sa facem un doctorat, fara de care nu se poate sa promovam, si in plus mai sunt si alte cheltuieli zilnice (rate, impozite, taxe, facturi etc)? Majorarea ar trebui sa se faca realizeze dar nu pentru toti in mod egal, avand in vedere ca un profesor universitar are salariu de 5000ron si nu aduce nici contracte de cercetare.
Am şi eu doi copii ce lucrează învăţământ, s-ar fi bucurat cum e şi normal dacă le-ar fi crescut salariile cu 50% pentru că sunt la început de drum iar nevoile sunt mari, sunt însă conştienţi că dacă acest lucru s-ar întâmpla s-ar deschide robinetul revendicărilor în lanţ iar inflaţia nu ar mai fi putut oprită piezând nu numai creşterea dar şi din valoarea actualului salar.
Eu cred însă că trebue lucrat în schimb la marile diferenţe de salarizare existente care depăşesc logica bunului simţ.
Foarte ok dar ar fi fost foarte greu ca acest articol sa fie insotit si de materialul video? Si nu materialul preluat de la televiziuni, ci inregistrarea video facuta chiar de staff-ul Primului Ministru!
Exprima-ti opinia
Highlight pe blog
Craciun fericit !
