Marcăm astăzi, prin această sesiune festivă, un moment de uriaşă bucurie pentru toţi românii şi un moment istoric pentru România: aderarea la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007.

Se spune în popor însă că bucuria mai ia şi minţile. Ar fi o eroare pentru România ca această vorbă să se adeverească acum.

Dar aderarea la Uniunea Europeană deschide pentru noi toţi - cetăţeni, comunităţi locale, întreprinderi, instituţii - posibilităţi uriaşe pentru viitor, asemenea celor din Uniune.

Peste 12 zile România va fi stat cu drepturi depline al Uniunii Europene. Şi totuşi, pe 1 ianuarie nu ni se vor rezolva toate problemele. Vom avea însă acces la soluţii mai multe şi mai eficiente pentru a rezolva aceste probleme şi pentru a ne construi viaţa pe care o dorim.

În perioada 2007-2013 vom beneficia de fonduri europene în valoare de aproape 32 de miliarde de euro. Vom investi aceşti bani în domenii strategice pentru a ne moderniza.

Vom lua parte la procesul de decizie în cadrul instituţiilor europene. Aceasta ne va permite să ne promovăm activ interesul naţional şi să nu mai suportăm pasivi consecinţele deciziilor luate de alţii pentru ei şi pentru noi.

Schimburile comerciale şi investiţiile vor creşte. Aceasta va aduce cu sine locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Cetăţenii români vor putea călători liber în Europa, iar în timp libertatea forţei de muncă româneşti va fi deplină.

Statul român se va moderniza, prin preluarea normelor şi procedurilor europene şi prin finalizarea reformelor instituţionale. Aceasta înseamnă că statul român va putea răspunde mai eficient nevoilor cetăţenilor săi. Aţi observat, poate, că am vorbit la viitor. Aşa cum am spus, acest viitor nu se va împlini pe 1 ianuarie 2007, dar nici nu intră într-un orizont de timp nelimitat. Avem angajamente cu termene clare faţă de Uniunea Europeană, care trebuie respectate. Ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene stabileşte termene de acţiune pentru prima parte a anului 2007, în diferite domenii din care citez justiţie, combaterea corupţiei, agricultură, domeniul sanitar-veterinar.

Avem, de asemenea, termene pentru finalizarea procesului de aliniere la acquis-ul comunitar şi perioade de tranziţie strict delimitate, în domenii ca: libera circulaţie a serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, concurenţa, agricultură, energie, impozitare, protecţia mediului înconjurător. Toate acestea ne obligă.

Dacă am reuşit să îndeplinim obiectivul strategic de a adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, secretul succesului este simplu: onestitatea şi muncă. Spun onestitate, pentru că nu am făcut promisiuni lipsite de acoperire şi am crezut sincer în valorile şi normele europene. Angajamentul meu personal ca prim-ministru este să continuăm să ne respectăm ceea ce ne-am asumat.

Spun muncă, al doilea element de care vorbeam, pentru că Uniunea Europeană nu „dă" nimic nimănui, nici măcar statelor sale membre. De oportunităţile pe care le oferă Uniunea Europeană beneficiază toţi cei care îndeplinesc criteriile pentru a fi membri şi respectă regulile jocului european în interiorul Uniunii.

Iar aceasta înseamnă muncă susţinută, implicare şi viziune, atât în timpul procesului de pregătire pentru aderare, cât şi în noua calitate, în cadrul Uniunii Europene.

Întrucât suntem în perioada în care celebrăm căderea dictaturii, să ne reamintim cum timp de 45 de ani comunismul a încercat să ne inducă ideea că „statul dă" cetăţenilor după cum vede el nevoile lor şi după aşa-zisa sa mărinimie, indiferent de cât ar munci oamenii.

Acum, una din primele lecţii pe care ni le-a predat Uniunea Europeană a fost la antipozi: nimic nu se „dă", totul se câştigă prin muncă, prin onestitate, prin implicare, prin acţiune, prin loialitate faţă de valorile şi principiile europene. Pentru România, o ţară pe care comunismul a încercat să o golească de valori fundamentale, aceasta este cea dintâi lecţie pe care ne-o oferă integrarea europeană: munca, onestitatea, seriozitatea, acţiunea, respectarea unor valori şi principii sunt instrumentele succesului în viaţa unui european. Nu şmecheria. Nu pasivitatea şi nepăsarea. De aceea, în Europa succesul este solid şi pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,
Cred cu sinceritate că toţi cei care suntem în această sală avem de învăţat din această lecţie europeană, indiferent de instituţia pe care o reprezentăm, de culoarea politică pe care o avem, de mediul social din care facem parte, de ambiţiile politice sau sociale sau personale pe care le avem.

Nici unul dintre noi nu este deasupra valorilor şi principiilor care stau la baza proiectului european. La fel cum nici unul dintre noi nu poate ignora regulile şi normele europene, dacă vrem cu adevărat să transformăm integrarea europeană în beneficii concrete pentru cetăţenii români.

Am spus că Uniunea Europeană nu ne dă succesul pe tavă. Dar Uniunea Europeană ne provoacă la succes.

Adică ne pune la muncă, dar ne arată şi ce avem de câştigat dacă ne facem treaba corect. Tocmai pentru că mai avem atât de mult de lucru, a venit momentul şi pentru clasa politică românească să iasă din tiparul sau specificul dâmboviţean.

A venit momentul să punem punct discursurilor goale de conţinut şi declaraţiilor fierbinţi. Desigur, poate atunci unii din cei care s-au obişnuit să fie pe prima pagină a ziarelor, îşi vor pierde acest „loc de onoare".

Dar clasa politică, sunt convins, va câştiga în respectabilitate şi credibilitate în faţa cetăţenilor. Românii ştiu foarte bine că sunetul săbiilor de pe scena politică nu creează nici locuri de muncă şi nici nu dă căldură în case. Cel mult, umple rubrica de divertisment din viaţa lor, ceea ce este după, părerea mea, totuşi, trist.

Rolul unui om politic nu este să distreze, ci să vină cu soluţii pentru oameni, să fie eficient, să facă ceea ce promite.

În aceste condiţii, vă provoc şi eu să facem împreună un exerciţiu care să ne pregătească pentru politica de nivel european.

Vă invit la o dezbatere onestă asupra Strategiei României pentru perioada post-aderare.

La nivelul Guvernului, am elaborat deja acest document, dar vrem să îl promovăm doar după ce îl supunem unei dezbateri publice, la care să participe şi să îşi aducă contribuţia puterea, opoziţia şi societatea civilă. Documentul a fost transmis chiar astăzi liderilor partidelor parlamentare spre analiză. Sper să începem anul 2007 printr-un consens asupra direcţiei strategice pe care o va urma România în Uniunea Europeană.

Responsabilităţile nu se opresc aici pentru clasa politică.

Este obligatoriu ca reformele demarate în perioada de pre-aderare să continue în ritm susţinut.

Am acţionat pe numeroase paliere: reforma justiţiei, reforma proprietăţii, lupta împotriva corupţiei, reforma administraţiei publice, reforma sănătăţii, reforma agriculturii, reforma educaţiei.

Mai sunt legi de adoptat, sunt acte normative de aplicat, sunt bune practici de respectat. Sunt tentaţii care ar trebui înfrânate, mai ales în condiţiile în care în următorii 6 ani România va putea accesa cele aproape 32 de miliarde de euro.

Poate unii din administraţie se gândesc că pot drena din aceşti bani în buzunarele proprii. Eu le atrag atenţia că se înşeală şi mai bine să renunţe dinainte de a încerca, pentru a nu face mai mult rău cetăţenilor români.

Pe scurt, avem de muncă! Clasa politică poate şi să accelereze, dar şi să încetinească reformele. Eu vă provoc să mergem până la capăt. Tocmai pentru a avea succes şi a ne fructifica oportunităţile europene.

Doamnelor şi domnilor,

Responsabilităţile nu se opresc doar la clasa politică. Toate instituţiile publice româneşti se găsesc faţa unui examen major. În Uniunea Europeană, criteriul de evaluare al instituţiilor este eficienţa.

A venit momentul ca şi la noi să fie aşa. În unele cazuri avem deja un cadru legal care permite instituţiilor statului să-şi îndeplinească atribuţiile eficient: cum ar fi independenţa şi profesionalizarea justiţiei, reforma administraţiei publice, introducerea unui sistem bazat pe calitate în educaţie.

Mai avem încă unele măsuri de luat, precum încheierea procesului de descentralizare, astfel încât să aducem decizia aproape de cetăţean, sau în alt plan, consolidarea reformei justiţiei.

Cât priveşte Guvernul, vă asigur că noi vom merge mai departe şi vom lua măsurile ce se impun.

Succesul acestor măsuri depinde nu numai de sprijinul Parlamentului, de care este evident că avem nevoie, ci şi de modul în care ele sunt puse în practică de cei care lucrează efectiv în aceste instituţii.

Cu alte cuvinte, responsabilitatea pentru succesul european al României există nu numai la nivelul Executivului şi al clasei politice, ci şi în administraţia locală, în tribunale, în şcoli, în absolut toate instituţiile ce sunt în slujba cetăţeanului.

Doamnelor şi domnilor,

Succesul integrării se va măsura şi în micile succese pe care fiecare dintre români le va repurta în viaţa sa de zi cu zi.

Aş vrea să dăm jos integrarea europeană de pe piedestalul pe care, prin discursurile noastre publice, se pare că am pus-o.

Integrarea europeană nu este ceva abstract, un obiectiv în sine, sau o acţiune de bifat. Integrarea europeană este un fapt de viaţă cotidiană pentru fiecare român.

Dacă ne integrăm cu succes - adică ne respectăm angajamentele asumate faţă de partenerii noştri europeni, facem reformele, muncim şi respectăm valorile europene - acest lucru se va vedea în viaţa noastră de zi cu zi: vom avea slujbe mai bune, vom avea salarii mai mari, vom putea să călătorim în ţări la care mulţi doar visau, copiii noştri vor putea să înveţe la şcoli şi la facultăţi mai bune.

De aceea, cred cu sinceritate, că dincolo de evaluările ce vor veni în timp de la Comisia Europeană, succesul integrării europene a României se va măsura în lucruri simple: realizările din viaţa fiecărui cetăţean, acele bucurii ce ţin de familie, de carieră, de timp liber şi de bunăstare personală.

Cu alte cuvinte, adevărata unitate de măsură a succesului integrării va fi normalitatea din viaţa românilor.

Aderarea la Uniunea Europeană este o realizare la care întreaga societatea românească a contribuit şi pentru care doresc să mulţumesc tuturor cetăţenilor noştri pentru eforturile şi încrederea lor.

Am convingerea că aderarea la Uniunea Europeană va fi benefică României şi tuturor cetăţenilor săi.
Privesc spre România europeană cu încredere.

Românii ştiu să-şi obţină succesul prin muncă, au demonstrat-o, şi vor fi adevăraţi cetăţeni europeni.

La mulţi ani România! La mulţi ani Europa!
Vă mulţumesc.