Permiteţi-mi să prezint foarte succint, pe domenii, principalele rezultate ale aplicării programului de guvernare.

Domeniul Integrării Europene :

Obiectivul strategic de a deveni membru cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007 a fost îndeplinit cu succes. Ca cetăţeni europeni, românii beneficiază de libera circulaţie şi de acces pe piaţa muncii în UE. De asemenea. avem posibilitatea de a accesa proiecte importante bazate pe finanţări europene. Sunt peste 30 de miliarde de euro, până în anul 2013, fonduri care pot fi accesate de România, expresie a solidarităţii cetăţenilor europeni.

Creşterea economică:

S-a reuşit pentru prima dată după 1990 o creştere economică sustenabilă, de un nivel ridicat şi care va sprijini şi în continuare îmbunătăţirea nivelului de trai. Deşi ne-am confruntat în anii 2005 - 2006 cu inundaţii şi în 2007 cu seceta, economia a avut o tendinţă accelerată de creştere.

Creşterea economică medie în perioada 2005-2007 a fost de 6%. Dacă luăm în seamă numai activităţile neagricole, adică PIB-ul neagricol, creşterea medie a fost 7,8%. În primul semestru al anului 2008, creşterea PIB-ului a fost de 8,8% - record absolut după 1990, şi cel mai înalt ritm de creştere din UE. Economia României are şanse de creştere pe acest an - valoarea de 9%, deci o valoare medie care înseamnă că pe semestrul II vom depăşi 9%, potrivit evaluărilor Comisiei Naţionale de Prognoză.

Produsul Intern Brut al României era în 2004 de 60,8 miliarde euro. Astăzi, evaluările ne conduc la un PIB pentru întregul an 2008 de 140 de miliarde de euro. Deci, mai mult decât dublu. În ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor, valoarea lui este de 2,4 ori mai mare decât în 2004.

Aceste rezultate se bazează pe filozofia fiscală şi bugetară de la care am pornit în reformarea acestui domeniu. Cea mai importantă măsură pe care am luat-o a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%, cotă aplicată atât impozitului pe profit, cât şi impozitului pe venit.

Rezultatele acestei măsuri se văd acum în creşterea economică extrem de ridicată, transpusă pe de o parte în venituri bugetare consistente, iar, pe de altă parte în crearea de 600.000 de noi locuri de muncă. În 2007, am avut veniturile bugetare la un nivel dublu faţă de cel din 2004.

Am redus impozitul pe profit la 16% de la 25%, lăsând agenţilor economici mai mulţi bani pentru a-i reinvesti.În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale au scăzut cu 10 puncte procentuale.

Investiţiile străine în România sunt, în perioada 2005 - 2008, în valoare de 35 de miliarde de euro, dublul faţă de realizărilor din întreaga perioadă 1991-2004. În patru ani de zile am reuşit să avem investiţii mai mari de două ori decât tot ceea ce s-a făcut în perioada 1991-2004. Şi aceste investiţii - vă garantez - vor continua să vină în România.

Educaţia:
Educaţia a fost declarată de la începutul mandatului prioritate naţională. Guvernul a investit în Educaţie în anul 2007 cât s-a investit în acest domeniu din 1990 până în anul 2005. Am ajuns la o alocare de 6% din PIB, adică peste 8 miliarde de euro în acest an. Doar anul trecut, am investit cât s-a investit în tot domeniul din 1990 până în 2005.

Vă dau câteva elemente: 8.000 de şcoli din mediul rural au fost dotate cu echipamente şi materiale necesare, 4.000 de şcoli au beneficiat de materiale didactice. Astăzi se poate spune că nu există localitate din România unde să nu se fi renovat sau modernizat o şcoală sau o grădiniţă.

Pentru ca rezultatele în acest domeniu să fie şi mai vizibile, este însă nevoie de o mai mare implicare a autorităţilor locale. De ce? Pentru că pe baza principiului descentralizării aceste fonduri au fost virate către autorităţile locale, iar acum este responsabilitatea lor în ceea ce priveşte cheltuirea judicioasă şi eficientă a acestor fonduri, în aşa fel încât infrastructura din învăţământ să cunoască o reală îmbunătăţire. Pe de altă parte, dacă descentralizarea are anumite valenţe nu trebuie să uităm de faptul că aduce decizia mai aproape de cetăţean. Şi cred că este de acum înainte obligaţia comunităţilor locale să ceară socoteală inspectoratelor şcolare, judeţene şi primarilor în privinţa modului cum s-au cheltuit banii pentru Educaţie.

Totodată, Guvernul a fost sensibil la problemele familiilor cu posibilităţi materiale reduse. De aceea, am dezvoltat programe sociale pentru a îi motiva pe copii să meargă la şcoală şi să acceadă la învăţământul superior. Acest demers a fost concretizat prin Programul "Bani de Liceu". Am luat măsurile necesare în aşa fel încât să aibă acces egal la educaţie toţi copii, inclusiv cei care provin din familii defavorizate sau din grupuri etnice defavorizate.

Cercetarea:

Cercetarea a fost Cenuşăreasa bugetelor după 1990. În anul 2004, Cercetarea primea ceva mai puţin de 0,2% din PIB. Pentru o ţară care se doreşte europeană, pentru o ţară care se gândeşte la viitorul ei, pentru o ţară care doreşte să fie competitivă, investiţia în Cercetare este vitală. Am crescut permanent fondurile alocate cercetării şi astăzi am ajuns la 0,7% din PIB. Şi în continuare va trebui să majorăm alocaţiile bugetare pentru cercetare în aşa fel încât să ne atingem obiectivul pe care şi noi ni l-am asumat, stabilit prin Strategia Lisabona, de cel puţin 1% din PIB într-o primă fază, ulterior 3% din PIB. Acest lucru înseamnă nu numai fonduri publice, ci şi fonduri private.

Domeniul Sănătate:

Am început o reformă profundă a sistemului de sănătate, menită să facă mai eficientă utilizarea fondurilor în spitale şi să amelioreze calitatea actului medical. Reforma în domeniul sănătăţii se bazează pe o finanţare consistentă. Astfel, cheltuielile au crescut de la 8,5 miliarde de lei în 2004 la20 de miliarde de lei în acest an.

Am plecat de la premisa că este mult mai uşor să previi o boală, decât să o tratezi. Din acest motiv, am susţinut şi finanţat programul iniţiat de dl. Ministru Nicolăescu, Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, prin care 55% dintre români au fost deja evaluaţi. Acesta este un exemplu, însă sunt şi alte exemple de programe de sănătate menite să prevină îmbolnăvirea populaţiei.

Domeniul Agriculturii:

Cu toate că pare poate nefiresc pentru o ţară europeană să spună că agricultura este o prioritate, trebuie să ţinem cont de realităţile economice şi sociale ale României: o pondere importantă de populaţie locuieşte în mediul rural şi este implicată în activităţile agricole.

Una din cele patru priorităţi ale Guvernului pe care îl conduc a fost la începutul mandatului "Agricultura şi dezvoltarea rurală". Aici am reuşit să punctăm câteva realizări foarte importante. Şi mă refer la angajarea totală, prin Programul Fermierul, a fondurilor alocate prin Programul SAPARD. A urmat Programul SAPARD românesc, bazat pe aceleaşi reguli şi cu finanţare integrală de la buget, dar şi Ordonanţa 7 - „Programul de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural".

Am convingerea că o infrastructură modernă înseamnă dezvoltare economică, creşterea nivelului de trai şi alte avantaje care decurg de aici. Inclusiv creare de locuri de muncă în mediul rural. Suma totală alocată în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, este de 1.545,4 milioane lei. Aceşti bani au fost direcţionaţi către un număr de 1.121 de localităţi. Am alocat aproape 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural.

Protecţia mediului:

Am demarat şi finanţat cu prioritate programe de protecţie a mediului, iar România este astăzi unul din avocaţii acestui domeniu la nivelul Uniunii Europene.

Politici Sociale:

Suntem primul Guvern care reuşeşte să asigure cetăţenilor săi o protecţie socială reală. Politica noastră a fost una de reducere a discrepanţelor sociale. Am convingerea, şi aceasta este un crez liberal, că cea mai bună formulă de protecţie socială nu este ajutorul de la stat care îl face pe cetăţean să stea într-o poziţie de umilinţă, cu mâna întinsă, ci este asigurarea unui loc de muncă şi a unui loc de muncă cât mai bine plătit.

Totuşi, sunt anumite categorii sociale care trebuiesc ajutate. Şi de aceea sunt mândru că nu numai că ne-am respectat angajamentele pe care ni le-am asumat în ceea ce priveşte majorarea prestaţiilor sociale, ci am reuşit să depăşim ceea ce am promis. De exemplu: alocaţia pentru copii.

Pensiile:

Nu vreau să consideraţi pensiile o formă de ajutor social. Pensiile reprezintă răsplata muncii pentru fiecare dintre cei care sunt angajaţi şi plătesc o contribuţie la fondul de pensii public sau, mai nou, la fondurile private. Celor care sunt astăzi tineri, printre care numeroşi ziarişti prezenţi în sală, li se pare că orizontul ieşirii la pensie este unul îndepărtat. Este adevărat, dar ţineţi cont că avem un număr foarte mare de pensionari astăzi, care au făcut eforturi o viaţă întreagă, au contribuit din pensie la fondul social de pensii şi astăzi nu se aşteaptă să trăiască mai prost decât atunci când erau angajaţi. Este normal ca oricare Guvern să aibă grijă de această categorie socială şi să încercăm să le redăm demnitatea unor oameni la care alte guverne probabil s-au gândit prea puţin.

Am luat aceste decizii de majorare a pensiilor în urma unor analize economice riguroase. Majorarea pensiilor nu ar fi fost posibilă fără o creştere susţinută, cum am avut în aceşti patru ani. Pentru prima dată în istoria post-decembristă, majorarea pensiilor a fost una reală, şi nu numai una nominală, cum se întâmpla în trecut, când orice majorare a pensiilor era de fapt erodată de inflaţie. Pensionarii au fost categoria socială care au avut veniturile cel mai puternic erodate din 1990 până la începutul anului 2004.

Pensia medie din sistemul public de pensii a crescut cu 94% în termeni reali, în această perioadă şi cu 143% în termeni nominali. În decembrie 2004, valoarea punctului de pensie era de 286 de lei. Aceasta a crescut progresiv, ajungând la 581 de lei în ianuarie 2008, şi urmând ca de la 1 octombrie să crească din nou la 697 de lei.

Astăzi, oricare pensionar din România poate să îşi compare talonul de pensie din decembrie 2004 cu cel din 2008 şi poate confirma că datele pe care le prezint sunt reale. A fost modul cel mai natural, cel mai firesc, prin care noi ne-am arătat respectul pentru părinţii şi bunicii noştri.

Salariile:

O altă promisiune pe care am respectat-o vizează majorarea câştigului salarial. În 2005, prin programul de guvernare ne-am propus o creştere de 60% a câştigului salarial mediu brut. În luna decembrie 2008, salariul mediu brut se va dubla comparativ cu decembrie 2004, şi va ajunge la aproximativ 1.700 lei, iar cel mediu net va fi de 1.260 lei. Pe grafic nu sunt date explicaţii. Graficul de deasupra reprezintă salariul mediu brut, iar cel de dedesubt este salariul mediu net. Dacă exprimăm salariile în euro, câştigul salarial mediu brut în anul 2008 a fost estimat la 470 euro faţă de numai 200 de euro în anul 2004. Faţă de angajamentul pe care l-am luat - de 60% - avem o creştere de peste două ori. Salariul minim brut pe ţară garantat în plată a crescut şi el cu 93%, de la 280 lei în decembrie 2004 la 540 de lei în decembrie 2008, iar de la 1 ianuarie 2009 salariul minim brut va creşte la 600 de lei.

Aş vrea să mai punctez, de asemenea, încă două domenii în care au avut loc reforme profunde.

Administraţia:

Am demarat o amplă reformă în domeniul administraţiei publice, ale cărei rezultate sunt evidente. Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi reorganizarea lor în funcţie de cerinţele populaţiei sunt unele dintre cele mai importante câştiguri ale acestui proces.

Lupta împotriva corupţiei şi reforma sistemului judiciar: Aceasta a fost o direcţie importantă de acţiune asupra căreia ne-am concentrat în toţi aceşti patru ani.

Setul de măsuri luate în timpul mandatului, în ceea ce priveşte domeniul justiţiei, au avut scopul de a garanta independenţa justiţiei, de a îmbunătăţi şi asigura transparenţa actului de justiţie.

Am luat decizii importante în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Vreau să menţionez doar două dintre ele:

Înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 2005, la scurt timp de la preluarea mandatului, şi care are competenţă exclusivă şi nelimitată în combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în ceea ce priveşte urmărirea membrilor Parlamentului sau a înalţilor demnitari.

Am reuşit, după venirea dl. Ministru Predoiu, să deblocăm şi să adoptăm legea înfiinţării Autorităţii Naţionale de Integritate, organism independent, care are atribuţii în ceea ce priveşte controlul averilor, cercetarea conflictelor de interese şi constatarea incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.

Prin măsurile şi deciziile luate, astăzi putem afirma răspicat că România a devenit un exemplu de urmat în domeniul luptei împotriva corupţiei: avem cel mai strict model de declaraţii de avere pentru oamenii politici şi funcţionarii publici, suntem primul stat membru al UE care a înfiinţat un departament specializat pentru controlul fondurilor europene - DLAF -, şi primul stat membru care a stabilit o agenţie independentă pentru controlul averilor - ANI.

Sper că nu vi s-a părut o prezentare prea lungă, dar am vrut să punctez cele mai importante rezultate. În zilele următoare membrii Cabinetului vor prezenta detaliat, pe fiecare domeniu pe care îl conduc, măsurile şi programele pe care Guvernul le-a promovat în aceşti patru ani.

Câteva concluzii:
În urmă cu patru ani, Guvernul României şi-a asumat prin Programul de guvernare principiile modelului social şi economic european, al cărui obiectiv fundamental este creşterea nivelului de trai. Astăzi, când prezentăm raportul programului de guvernare, putem spune răspicat că am reuşit să-l punem în aplicare.

Datele pe care le-am prezentat arată că păstrarea echilibrului între dezvoltare şi solidaritate a fost o constantă a deciziilor luate în acest mandat, ceea ce a condus la o creştere fără precedent a nivelului de trai.

O altă concluzie care se desprinde din rezultatele prezentate este că, în cei patru ani de guvernare, ne-am asumat responsabilitatea echităţii şi securităţii sociale a populaţiei şi am acţionat pentru stimularea creşterii economice. Am acordat toată atenţia categoriilor defavorizate, armonizând sprijinul bănesc direct, care a fost mult peste cel acordat de guvernele precedente, cu politici şi acţiuni de integrare a acestora în viaţa economică. Am mers pe principiul că cea mai bună formă de protecţie socială este un loc de muncă bine plătit!

În cei patru ani de guvernare am promis doar ceea ce am ştiut că putem să realizăm. Sigur, e foarte uşor să dai oamenilor speranţe. Însă, am considerat că este nevoie, cel puţin din partea noastră, să-i tratăm cu respect. Şi de aceea le-am oferit certitudini şi nu promisiuni fără acoperire. Nu le-am promis, aşa cum se spune, marea cu sarea pentru ca apoi să încercăm să dăm explicaţii de ce nu am reuşit. Am spus ceea ce pute să facem, ceea ce ştiam că putem să facem, şi ceea ce ne permiteau realităţile economice.

De altfel, în deplasările pe care le fac frecvent în ţară constat că oamenii şi-au schimbat aşteptările şi, pe bună dreptate, au standarde de viaţă mai ridicate. Şi mă bucur pentru că am reuşit să le oferim un motiv pentru ca speranţele lor, aşteptările lor de mai bine să continue şi în anii care urmează.

Vă mulţumesc foarte mult.