După cum ştiţi, astăzi PNL a luat decizia de a-l sprijini pe Mircea ‎Geoană, în condiţiile în care va fi realizat un acord politic cu Partidul ‎Social Democrat în acest sens. Ştie toată lumea că nu am ajuns aici ‎întâmplător. Pasul de azi vine la sfârşitul unei perioade de acumulări ‎politice esenţiale. Nu consider că momentul politic pe care îl trăim ‎impune o auto-justificare a atitudinii PNL, dar simt nevoia să spun ‎câteva lucruri, pe care le cred, despre situaţia actuală. În al doilea ‎rând, cred că ar trebui să arăt şi câteva lucruri cărora le văd locul ‎între priorităţile pe care ar trebui să le aibă PNL pentru a fi incluse în ‎acordurile politice care se prefigurează. ‎

Aşadar, unde suntem ? ‎

‎1. ‎ Consider că alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie şi 6 decembrie ‎‎2009 reprezintă un moment fundamental în ceea ce priveşte ‎apărarea valorilor democratice în România. În aceste condiţii, PNL ‎consideră că are datoria de a-şi exprima punctul de vedere de pe ‎poziţiile celei mai democratice forţe politice din România, aşa cum ‎face permanent de 20 de ani. ‎
Din această perspectivă, evoluţiile politice din ultimele 3 luni, ‎care au culminat cu însuşi refuzul preşedintelui de a mai respecta ‎principiile guvernării democratice şi ale parlamentarismului, aduc în ‎atenţie faptul că unul dintre cele două programe politice ce vor fi ‎prezentate electoratului la 6 decembrie promovează slăbirea ‎democraţiei, reducerea instituţiei Parlamentului la un rol simbolic, ‎promovarea dezbinării şi a urii în societate, divizarea corpului ‎cetăţenesc cu scopul manipulării şi a încălcării drepturilor ‎fundamentale. Aşadar, trebuie să medităm serios la toate aceste ‎lucruri. ‎

‎2.‎ Partidul Naţional Liberal este, în acest moment, singura forţă politică ‎democratică, de dreapta, de pe scena politică românească. Bazinul ‎electoral ocupat în prezent de PNL reuneşte în mare măsură tinerii, ‎grupurile sociale care sprijină organizarea democratică a societăţii, ‎programele economice axate pe susţinerea economiei de piaţă, pe ‎libera iniţiativă şi pe reducerea fiscalităţii. ‎
În aceste condiţii, voturile obţinute de Crin Antonescu la 22 ‎noiembrie reprezintă opţiunile politice ale celor care se delimitează de ‎guvernarea populist - stângistă din 2009. Aceasta nu a reuşit să ia ‎nici un fel de măsură împotriva crizei economice generând creşterea ‎susţinută a şomajului şi declinul economic. ‎
PNL consideră că lipsa de idei economice şi de pricepere a ‎Guvernului Boc, decizia de a transforma şomajul în politică ‎economică de stat, creşterea fiscalităţii şi preferinţa pentru măsuri ‎populiste au reprezentat principala cauză a crizei economice din ‎acest moment. ‎
Liberalii resping pretenţia PD-L de a fi considerat un partid ‎democratic de dreapta, în condiţiile în care întreaga atitudine politică ‎a acestui partid din ultimii ani a fost dedicată unui program populist-‎demagogic, de limitare a democraţiei, care a mizat permanent pe ‎demonizarea părţilor cele mai active ale societăţii. PD-L este, în acest ‎moment, un partid politic retrograd, care susţine redistribuirea ‎egalitaristă a bogăţiei sociale, politizarea administraţiei publice, ‎descurajarea muncii. Permanent între 2008 şi 2009 PD-L a promovat ‎programe electorale demagogice, fără legătură cu realitatea ‎economică.‎
În acelaşi timp, PNL consideră că PSD are o vină la fel de mare ‎în privinţa participării la guvernarea populist-stângistă din 2009. Acest ‎partid a susţinut acţiunile Guvernului Boc privind politizarea ‎administraţiei, mărirea taxelor, adoptarea unor acte normative ‎neconstituţionale şi abuzive în domeniul educaţiei, muncii, salarizării ‎etc. ‎

‎3.‎ Moştenirea lăsată românilor de Guvernarea Băsescu-Boc este una ‎extrem de grea, în condiţiile în care România este practic ‎neguvernată de circa 2 luni, ca urmare a agendei politicianiste ‎urmărite de Traian Băsescu, PD-L şi PSD. Toţi aceşti actori politici au ‎sacrificat economia naţională pentru a urmări interese electorale ‎mărunte odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale. ‎
 România este scufundată în cea mai gravă criză economică din ‎istoria sa recentă, în condiţiile în care şomajul a crescut susţinut, sute ‎de mii de întreprinderi s-au închis, încasările bugetare s-au diminuat ‎iar datoria externă a explodat în mai puţin de un an. În acest moment, ‎România riscă să rămână ultima ţară europeană care învinge criza ‎economică, în cazul în care calitatea guvernării nu se va schimba ‎radical.‎
 În plus, ne confruntăm cu o criză politică majoră generată de ‎încălcarea gravă de către Traian Băsescu a principiilor democratice ‎ale guvernării parlamentare. Interpretarea abuziva a unor prevederi ‎voit neclare ale Constituţiei de către actualul preşedinte a dus la un ‎impas politic prelungit, cu consecinţe asupra nivelului de trai al ‎fiecărui român. ‎
 Guvernarea Boc lasă moştenire şi o criză socială severă, în ‎condiţiile în care sectorul public a fost deja afectat de o grevă ‎generală iar sindicatelor li s-a promis, mărturie a abordării ‎demagogice a actualului Guvern, că legea salarizării unice va fi ‎renegociată în curând. ‎
 Nu în ultimul rând, promovarea de către Guvernul Boc a unor ‎acte normative care au fost declarate neconstituţionale, dar care au ‎apucat să producă efecte prin pedelizarea administraţiei publice, lasă ‎în urmă o gravă criză administrativă, în condiţiile în care statul român ‎va trebui să facă faţă la miile de procese deschise de cei concediaţi ‎pe nedrept, din motive politice. Acest fapt este de natură să pună sub ‎semnul întrebării chiar funcţionarea corectă a instituţiilor publice din ‎România. ‎
‎ ‎
Cum poate fi păstrată identitatea politică a PNL în viitor ? Cred că ar ‎trebui să includem în acordurile politice ce vor fi negociate în ‎perioada următoare câteva principii ideologice, politice şi economice ‎pe care noi liberalii le susţinem de mult timp, care ne-au adus ‎succese în trecut şi care fac parte din agenda politică a oamenilior ‎care l-au votat pe Crin Antonescu. ‎

‎-‎ Mă gândesc în primul rând la principii ideologice clare: ‎

‎1.‎ Asumarea transparentă a unui program politic de consolidare a ‎democraţiei româneşti prin eliminarea exceselor din 2009 şi prin ‎revenirea la principiile fundamentale ale parlamentarismului şi ale ‎guvernării democratice. ‎

‎2.‎ Respectarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. ‎

‎3.‎ Păstrarea identităţii politice de dreapta a PNL prin includerea în ‎programele de guvernare la toate nivelurile instituţionale a unor ‎principii politice liberale. ‎

‎4.‎ Sprijinirea economiei de piaţă, susţinerea liberei iniţiative, orientarea ‎actului de guvernare către interesele mediului de afaceri. ‎


‎-‎ Apoi cred că nu putem face compromisuri cu privire la câteva ‎dintre principiile noastre politice: ‎

‎1.‎ Concentarea noului guvern asupra bunei guvernări a ţării, în primul ‎rând asupra combaterii crizei economice.‎

‎2.‎ Păstrarea actualului sistem electoral, singurul capabil să asigure ‎reprezentarea fiecărui vot în Parlamentul României şi o reprezentare ‎politică corectă pentru toate curentele de opinie din societate. ‎

‎3.‎ Crearea unui consens politic pentru evitarea unor noi procese ‎electorale până la alegerile locale din 2012, astfel încât următorii 2 ‎ani să permită concentrarea energiilor exclusiv către combaterea ‎crizei economice (inclusiv abandonarea temporară a temei amendării ‎Constituţiei, pentru a nu ajunge în situaţia unui nou referendum pe ‎această temă). ‎

‎4.‎ Renunţarea la aspectele populist-demagogice referitoare la problema ‎amendării Constituţiei, valorificarea experienţei acumulate prin ‎observarea derapajelor antidemocratice permise de actualul cadru ‎constituţional în ultimii ani şi crearea unei dezbateri naţionale ‎serioase şi ample referitoare la temele principale referitoare la acest ‎subiect: ‎

‎-‎ stabilirea clară a raporturilor de putere dintre instituţiile statului; ‎
‎-‎ reforma unor instituţii ale puterii executive; ‎
‎-‎ reconfigurarea sistemului politic potrivit principiilor republicii ‎parlamentare;‎
‎-‎ păstrarea camerei superioare a Parlamentului şi stabilirea unui rol ‎constituţional clar pentru aceasta;‎
‎-‎ consolidarea separaţiei puterilor în stat;‎
‎-‎ justiţie puternică şi independentă;‎
‎-‎ eliminarea imunităţii prezidenţiale; ‎
‎-‎ stabilirea rolului şi puterilor comisiilor parlamentare de anchetă;‎

‎5.‎ Abordarea luptei anticorupţie ca fiind o prioritate a viitoarei guvernări ‎ţinând cont de faptul că până acum nu s-au înregistrat rezultate ‎substanţiale în acest sens. ‎

‎6.‎ Crearea unui nou impuls pentru majoritatea parlamentară deja ‎existentă, aşa cum a fost ea exprimată în Parlament prin Declaraţia ‎nr. 2 din 21 oct. 2009. Desemnarea lui Klaus Iohannis ca Prim -‎ministru independent al României şi formarea unui guvern eficient şi ‎capabil să pună la baza actului de guvernare unui nou set de valori şi ‎de principii politice. ‎

‎7.‎ Renunţarea la planurile actualului preşedinte privind alegerile ‎parlamentare anticipate. ‎

‎8.‎ Alcătuirea unui program de guvernare întins pe o perioadă de cel ‎puţin 2 legislaturi şi bazat pe o coaliţia largă de guvernare pentru a se ‎evita situaţia în care anul electoral 2012 ar putea să perturbe din nou ‎programele economice şi sociale derulate de Guvern. ‎

‎-‎ La fel de importante sunt şi principiile economice fundamentale ale ‎PNL:‎

‎1.‎ Crearea şi consolidarea capitalului românesc. ‎

‎2.‎ Continuarea privatizărilor în economia românească. ‎

‎3.‎ Reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, sprijinirea întreprinderilor ‎care generează noi locuri de muncă, reducerea valorii contribuţiilor ‎salariaţilor, revigorarea sistemului pensiilor private.‎

‎4.‎ Păstrarea cotei unice de impozitare, excluderea ipotezei impozitării ‎progresive în orice domeniu şi eliminarea imediată a impozitului ‎forfetar. ‎

‎5.‎ Refuzul majorării TVA, stimularea consumului în domeniile în care ‎România resimte nevoi sociale pregante (locuinţe, alimente, ‎medicamente) prin stabilirea unui nivel redus de TVA. Taxarea ‎suplimentară a consumului de lux. ‎

‎6.‎ Elaborarea unei viziuni economice cu valoare regională care va ‎permite României să devină o putere economică regională şi a 7-a ‎putere economică a Europei. Căile acestei noi viziuni sunt clădirea de ‎relaţii politice solide cu toţi vecinii, transformarea Dunării într-o axă ‎economică a Europei Centrale şi valorificarea potenţialului de ‎prezenţă economică în Europa de Sud-est. ‎