E o vorbă celebră: “doar 2 lucruri sunt sigure în viaţă: moartea şi taxele”. Bănuiesc că această sintagmă este înrămată pe biroul premierul Emil Boc, pentru a îşi aminti în fiecare zi care sunt priorităţile guvernării: să fie călăul economiei private şi să crească taxele. 
Când toate celelalte state scad taxele, tocmai pentru a se asigura că economia privată supravieţuieşte crizei, guvernul Băsescu-Boc le creşte. 
Au început cu firmele. Au introdus impozitul forfetar. 100.000 de firme româneşti au murit.
Acum trec la cetăţeni. Azi, presa vorbeşte despre intenţia guvernului de a creşte cu 20% impozitele pe case şi maşini, amenzile şi taxele locale.

Acum câteva luni, i-am avetizat pe cei de la guvernare că prea multă impozit, omoară impozitul (“Trop d'impôt, tue l'impôt!”). Ei s-au făcut însă că nu aud: în loc să aplice lecţia europeană, unde se scad taxele pe timp de criză, ei aplică legea fanariotă.  

Un lucru îmi este clar, Guvernul a pierdut orice control asupra economiei româneşti. România este ca un pacient pe care medicul nu l-a stabilizat la timp şi este acum aproape de comă. 
Am tot spus-o şi o repet şi acum: Nu este prea târziu! Guvernul mai are timp să pună în aplicare o strategie anti-criză. Să scadă taxele pentru firme. Să înceapă să investească în infrastructură, pentru a crea noi locuri de muncă. Să ofere stimulente firmelor care angajează, nu scutiri de taxe pe şomajul tehnic.

Dacă vor continua cu astfel măsuri, cum este această creştere de 20% a taxelor, România va intra în comă. În aceste condiţii, ar trebui să schimbăm celebra vorbă, cu “În România, taxele aduc moartea”.

P.S. Am citit în presa de astăzi un interviu al şefului ANAF, care este înspăimântat de amploarea evaziunii fiscale. Este normal, dacă cresc taxele pe timp de criză, oamenii nu vor plăti mai mult, ci nu vor mai plăti deloc. Este un adevăr verificat de mii de ori, pe care ei nu vor să îl înţeleagă şi pe care românii îl simt pe propria piele.