Zilele trecute am vizitat patru judeţe din Transilvania şi simt că cititorul acestui blog aşteaptă câteva impresii de călătorie. Întrucât programul a fost destul de dens nu vă pot povesti chiar tot ce s-a întâmplat, dar sunt câteva lucruri pe care nu vreau să le trec cu vederea.

Cred că partea cea mai interesantă a fost o deplasare prin câteva comune din Judeţele Mureş şi Cluj. M-am dus acolo pentru a vedea la faţa locului efectele Ordonanţei 7 de îmbunătăţire a infrastructurii în mediul rural. Sunt bucuros pentru că lucrurile au mers exact aşa cum am aşteptat în 2006 când am pornit acest program. Cred că în satul românesc nu se făcuseră de mult prea mult timp investiţii, nici în drumuri, nici în poduri şi podeţe, iar nevoia acumulată era atât de mare încât iniţiativa noastră a picat exact la timp.

„De 100 de ani aşteptăm acest pod!" mi-au spus oamenii de la Ogra, din Mureş, când am vizitat şantierul unde se construieşte podul peste Râul Mureş. Este o construcţie foarte mare şi vă închipuiţi cât de necesară. Până să se construiască acest pod, oamenii ocoleau mulţi, foarte mulţi kilometri dar acum el este aproape gata şi lucrurile se vor schimba pentru comunităţile locale din acea zonă.

Apoi am mers la Band într-o vizită la vechiul nostru prieten, primarul Mircea Rusu. Omul este un adevărat gospodar şi cred că el ar trebui cunoscut de toată România ca primar destoinic, mai mult decât ca artist. Ca să vă faceţi o idee, a reuşit să renoveze toate şcolile din comună, să construiască o sală de sport nouă şi tot aşa. Evident, şi cu ajutorul guvernului pe care îl conduc, că doar pentru a face investiţii am majorat bugetul educaţiei la un nivel cum nu a mai avut România niciodată în istorie.

Ultima oprire din Mureş a fost la Sărmaşu unde m-au întâmpinat o mulţime de oameni, chiar dacă se lăsase noaptea şi venise şi un frig pătrunzător. Şi aici a fost foarte frumos, iar la plecare mi-au dat şi nişte nuci, idee excelentă pentru că le-am mâncat jumătate pe drumul cu maşina până la Cluj.

A doua zi am vizitat trei comune din Cluj, şi anume Geaca, Ţaga şi Sânmartin. Sate frumoase, curţi curate şi hambarele pline. Se vedea că a fost un an agricol foarte bun. Să vă spun două vorbe despre fiecare. La Geaca se vedeau multe lucruri bune: un drum nou asfaltat, finanţat prin SAPARD, era la stadiul de recepţie. Apoi am vizitat un pod nouă construit în cadrul programului Ordonanţei 7/2006 peste Valea Fizeşului. Lucrare importantă, de care oamenii erau foarte mulţumiţi. Dar asta nu e totul. Noi nu am avut timp să mergem să le vedem şi pe celelalte dar la Geaca s-au mai realizat alte 4 poduri şi podeţe, ceea ce uşurează mult viaţa oamenilor.

Nu ştiu dacă ştiaţi că la Ţaga există o Grotă Naturală unde se maturează brânza de Ţaga de secole. Am şi avut ocazia să o gust când am ajuns acolo alături de inevitabila slănină pe care chiar că nu o poate refuza nimeni. Recomand şi cititorilor noştri brânza aceasta ardelenească, ca o dovadă că noi românii facem lucruri bune care nu aşteaptă decât ceva mai multă promovare pentru a ieşi cu fruntea sus în întreaga lume. În ceea ce priveşte Sânmartin, am oprit şi la o pălincărie unde se fabrica chiar sub ochii noştri vestitul medicament ardelenesc împotriva frigului pe care îl ştiţi şi dumneavoastră. Întrucât era cu adevărat o zi geroasă iar gazdele erau foarte insistente, am apelat şi noi la acest tratament, dar cu multă prudenţă şi moderaţie pentru că mai aveam multă treabă şi ziua aceea.

Aici la Sânmartin m-am şi gândit la titlul mesajului de faţă. Este bine că satul ardelenesc se modernizează şi schimbările se văd peste tot. Apar reţelele de utilităţi, se asfaltează drumuri, construim poduri şi podeţe. Dar nu trebuie schimbat chiar totul: trebuie să păstrăm valorile extraordinare de aici şi să promovăm oamenii şi produsele lor, pentru că avem oameni harnici, multe tradiţii frumoase iar de reţetele de preparare a bucatelor ce să vă mai spun ... Doar că am avut ocazia, pentru prima dată pe anul acesta, să mă gândesc serios că vine Crăciunul ...